Staţiunile montane din Carpaţi au fost aproape pline în perioada Sărbătorilor de Iarnă. Hotelierii au raportat un grad de ocupare de peste 93%. Încasările au fost foarte mari şi în rândul transportatorilor pe cablu. Administratorii pârtiilor au făcut tot posibilul să se poată schia, astfel că turiştii s-au arătat mulţumiţi de condiţiile găsite.

Trecerea Anului Nou nu înseamnă şi dispariţia oaspeţilor. De data aceasta, cei care animă staţiunile montane sunt moldovenii, ucrainenii şi ruşii care au venit în România pentru a petrece Crăciunul şi Revelionul pe rit vechi. Potrivit specialiştilor în domeniu, doar pe Valea Prahovei şi în Poiana Braşov se află peste 10.000 de turişti din fostul spaţiu sovietic. „Peste 10.000 de turişti străini sărbătoresc Crăciunul pe stil vechi în staţiunile montane de la noi din ţară. Marea majoritate a acestora provin din Republica Moldova, urmând Ucraina şi Rusia. Turiştii din Republica Moldova preferă pachete turistice mai ieftine, iar cei din Rusia aleg pachetele mai scumpe, de lux. În plus, avem şi români care au ales să sărbătorească pe stil vechi datorită preţurilor mult mai mici practicate în această perioadă” a declarat Traian Bădulescu, consultant turistic.

În Poiana Braşov au sosit foarte mulţi turişti din Ucraina. Aceştia au preferat staţiunea braşoveană pentru că acolo au găsit preţuri mult mai accesibile decât cele practicate în staţiunile din ţara lor. La Bukovel, staţiune aflată la 100 de kilometri de Sighetu Marmaţiei şi preferată de foarte mulţi schiori din Bucovina şi din Maramureş, o oră de schi alături de un instructor costă 75 de euro. În România, preţul este de numai 20 de euro. În acest tarif nu este inclus transportul pe cablu. www.jurnalul.ro transmite imagini live din Poiana Braşov.

Valul de turişti din fostul spaţiu sovietic nu aduce încasări mari şi pentru magazinele care vând echipament pentru schi şi snowboarding. „Ruşii” sunt veniţi la noi în ţară mai mult pentru petreceri, astfel că intră rar în magazinele din Braşov sau de pe Valea Prahovei. Atunci când o fac, ei caută geci cu puf, care au în jurul gâtului blănuri strălucitoare şi cristale Swarovski la buzunare. În ceea ce priveşte strict schiurile, „ruşii” cumpără tot ce e mai scump, însă atunci când merg pe pârtie nu renunţă deloc la căciulile de blană.

Cerul va fi mai mult noros şi pe arii extinse se vor semnala precipitaţii predominant sub formã de ninsoare. In Carpatii Meridionali si in Carpatii de Curbura, cantitatile de apa vor depasi izolat 15 l/mp. Vantul se va intensifica treptat si mai ales in cursul noptii temporar va viscoli ninsoarea. In Carpatii Occidentali ninsorile vor mai cãdea în prima parte a zilei apoi se vor restrâge ca arie.

Sambata
Cerul va fi mai mult noros. In cursul zilei, va ninge in Carpatii Meridionali si in Carpatii Orientali, iar vantul va mai prezenta intensificari temporare. În restul masivelor ninsorile se vor semnla pe arii restrânse. Temperatura aerului va continua sã scadã.

Duminica

Cerul va fi mai mult noros şi local va ninge slab, îndeosebi în Carpaţii Occidentali şi în Carpaţii Meridionali. Vântul va sufla slab pânã la moderat, cu unele intensificãri pe creste. Temperatura aerului va mai scadea uşor, dar va avea valori normale pentru începutul lunii ianuarie.

Echipajul Paul Ifrim/Andrei Anghel s-a clasat, joi, pe locul 14 în etapa a patra a Cupei Mondiale la sanie ce s-a desfăşurat în localitatea germană Konigssee, informează site-ul oficial al federaţiei de profil.

La startul competiţiei s-au aflat 20 de echipaje, însă cinci dintre acestea nu au reuşit să ajungă la linia de sosire.

Etapa a fost câştigată de germanii Tobias Wendl şi Tobias Arlt, urmaţi de austriecii Andreas Linger şi Wolfgang Linger.

În clasamentul general, cei doi români se află pe locul 14 din 32 de echipaje cu 108 puncte. Liderii clasamentului sunt austriecii Andreas şi Wolfgang Linger, cu 340 de puncte.

Următoarea etapă va avea loc în 14 şi 15 ianuarie, la Oberhof (Germania).

“Gradul de ocupare în principalele staţiuni montane româneşti, în perioada sărbătorilor de iarnă (24 decembrie 2011- 2 ianuarie 2012), a fost de aproape 83%, vârful fiind atins de Revelion, când gradul de ocupare a fost de aproximativ 95%, potrivit datelor asociaţiilor profesionale din turism transmise Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT)”, se arată într-un comunicat al instituţiei.

De asemenea, traficul auto înregistrat pe Valea Prahovei a fost de aproape 90.000 de maşini, potrivit datelor Inspectoratului General al Poliţiei Române, citate de MDRT.

“Am avut o perioadă a sărbătorilor foarte bună pentru turism, în ciuda vremii şi a zăpezii care s-a lăsat aşteptată. Un grad de ocupare de 95% de Revelion şi o medie pentru toată perioada sărbătorilor de 83% sunt cifre foarte bune, dacă ţinem cont că vorbim doar despre structurile clasificate şi că în pensiunile agroturistice sunt cazaţi cei mai mulţi turişti la negru, pe care operatorii nu-i declară oficial. Dacă cifrele declarate sunt atât de mari, vă daţi seama ce aglomerate au fost, în realitate, staţiunile în aceste zile!“, a declarat ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea.

Cel mai mare grad de ocupare în perioada sărbătorilor, în jur de 92%, a fost înregistrat în Bucovina, unde sunt clasificate 243 de structuri de cazare certificate cu 6.781 de locuri, potrivit datelor ministerului.

Un grad de ocupare de aproximativ 90% a fost înregistrat în staţiunile de pe Valea Prahovei (judeţele Braşov şi Prahova), unde există 1.149 de structuri de cazare clasificate cu 32.445 de locuri de cazare.

În judeţul Hunedoara gradul de ocupare a fost de aproape 80% pentru 157 de structuri de cazare clasificate, cu 4.668 de locuri. În judeţul Maramureş a fost înregistrat un grad de ocupare de peste 70%.

Românii au cheltuit în acest an pentru a-şi petrece revelionul în staţiunile din ţară circa 15 milioane de euro, cu 17% mai puţin faţă de 2010, iar sumele plătite de cei care au petrecut noaptea dintre ani în străinătate au scăzut cu o treime, la un total de 2,8 milioane de euro, potrivit datelor Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).

Numărul românilor care au contractat în acest an un pachet pentru petrecerea Revelionului în ţară, respectiv 74.700 de persoane, a scăzut cu 5% faţă de anul trecut şi cu 25% comparativ cu 2009.

Pe plan extern, în ciuda scăderii tarifelor pentru ofertele de sărbători în Grecia, Turcia, Spania şi Franţa sau a menţinerii tarifelor la nivelul lui 2010 în Austria, Bulgaria, Ungaria, Cehia, Croaţia, Elveţia, Brazilia sau Mexic, numărul locurilor contractate de români pentru petrecerea Revelionului în străinătate în acest an a scăzut cu aproximativ 33%, la 6.270 de turişi. Comparativ cu 2009, scăderea a fost de circa 50%, se arată într-un studiu al FPTR.

Românii au cheltuit în acest an pentru a-şi petrece revelionul în staţiunile din ţară circa 15 milioane de euro, cu 17% mai puţin faţă de 2010, iar sumele plătite de cei care au petrecut noaptea dintre ani în străinătate au scăzut cu o treime, la un total de 2,8 milioane de euro, potrivit FPTR.

“Numărul românilor care au contractat în acest an un pachet pentru petrecerea Revelionului în ţară, respectiv 74.700 de persoane, a scăzut cu 5% faţă de anul trecut şi cu 25% comparativ cu 2009. Pe plan extern, în ciuda scăderii tarifelor pentru ofertele de sărbători în Grecia, Turcia, Spania şi Franţa sau a menţinerii tarifelor la nivelul lui 2010 în Austria, Bulgaria, Ungaria, Cehia, Croaţia, Elveţia, Brazilia sau Mexic, numărul locurilor contractate de români pentru petrecerea Revelionului în străinătate în acest an a scăzut cu aproximativ 33%, la 6.270 de turişi. Comparativ cu 2009, scăderea a fost de circa 50%”, se arată într-un studiu al Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).

Din datele prezentate rezultă că la intern a scăzut nu doar numărul de turişti din perioada Revelionului, ci şi cheltuiela medie a acestora.

În topul preferinţelor din România au fost, ca de obicei, staţiunile de pe Valea Prahovei, unde gradul mediu de ocupare a ajuns la 90%, însă şi în celelalte staţiuni montane cererea a fost mare. Preferinţele românilor s-au îndreptat fie către hotelurile de categorie foarte bună, fie spre ofertele foarte ieftine.

Datorită tarifelor mici, s-a înregistrat o creştere a numărului românilor care au preferat să petreacă sărbatorile în staţiunile balneare. În acelaşi timp, deşi tarifele au coborât faţă de anul trecut, a scăzut numărul celor care au petrecut Revelionul pe litoral, Delta Dunarii, în zonele rurale şi chiar în staţiunile montane.

Potrivit datelor FPTR, aproximativ 18.000 de români au cumparat pachete pentru Revelion în zonele montane şi tot atâţia au ales să petreaca sărbatorile în zonele rurale, 20.000 de persoane au plătit pentru ofertele de Revelion ale hotelurilor din marile oraşe ale României, în timp ce pentru litoral au optat doar 500 de persoane, iar pentru Delta Dunarii circa 200. Pentru staţiunile balneare au optat circa 18.000 de persoane, în creştere cu aproximativ 30% faţă de anul anterior.

Cele mai solicitate destinaţii externe au fost Austria, Bulgaria, Grecia,Turcia şi Franţa.

Cauzele principale ale scăderii circulaţiei turistice prilejuită de sarbătorile de iarna din acest an fost, potrivit FPTR, perioada scurtă de concediu din acest an (Crăciunul şi Anul Nou au fost în week-end), scăderea puterii de cumpărare, dezvoltarea programelor artistice de revelion în pieţele publice ale oraşelor, dar şi ofertele variate şi avantajoase ale restaurantelor şi cluburilor pentru noaptea de Revelion.

“În acest an am avut scăderi ale numărului de români care şi-au petrecut Revelionul în staţiuni din ţară şi străinătate cu 10-15%. Mulţi dintre cei care călătoreau în ţară au mers în restaurante în oraşele lor, iar cei care plecau în străinătate şi-au amânat plecarea până după 7 ianuarie, când tarifele hotelurilor sunt mai mici”, a declarat Lucia Morariu, proprietarul Eximtur, cea mai mare agenţie de turism din România cu capital autohton.

Ea a afirmat şi că numărul pachetelor turistice pentru destinaţii îndepărtate a scăzut, pentru că din oferte au dispărut Egiptul, care era în anii anteriori în topul ofertelor, precum şi Tunisia.

“Noi am vândut bine în oraşe din ţară şi în staţiunile balneare”, a spus Morariu.

Dragoş Anastasiu, proprietarul grupului Eurolines, spune că partea pozitivă este că la munte, în România, a fost plin, ca în fiecare an.

“Poate că putem spune că tendinţa a fost ca românii să nu mai meargă puhoi în Austria de Revelion, ci să plece după 1 ianuarie, pentru că este mai liber şi mai ieftin. Lumea este mai cumpătată cu banii, iar preţurile nu mai sunt la fel de mari ca acum trei ani”, a spus el.

În ceea ce priveşte tarifele percepute de hotelieri pentru perioada sărbătorilor de iarnă, se constată o scădere a acestora cu 6% pe litoral, 10% în zonele rurale, 6% în staţiunile balneare, 7% în Bucureşti şi marile oraşe ale ţării şi chiar 12 % în staţiunile montane. Delta Dunării este singura destinaţie în care s-a înregistrat o creştere a tarifelor, respectiv 3%, pentru perioada sărbătorilor de iarnă.

Cu toate acestea, perspectiva nu este încurajatoare în turism, mai ales în cazul vacanţelor externe.

“Se pare că, după trei trimestre de creştere, din octombrie există un trend de scădere pentru vacanţele externe. Cererea s-a diminuat cu 7-10% faţă de perioada similară a anului precedent, din cauza mesajelor care induc apariţia celui de-al doilea val de criză şi care îi fac pe români şi mai prudenţi în cheltuirea banilor”, a mai spus Lucia Morariu.

Tânăra din Republica Moldova care a căzut, miercuri, de la etajul unei pensiuni din Râşnov este în comă profundă la Spitalul Judeţean Braşov, medicii spunând că şansele sale de supravieţuire sunt mici.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Poliţiei Judeţene Braşov, Liviu Naghi, tânăra a fost găsită căzută pe pavajul din faţa pensiunii în jurul orei 5.00, ea fiind aproape dezbrăcată.

Tânăra a căzut de la etajul al doilea al pensiunii unde era cazată.

În camera fetei au fost găsite mai multe sticle cu alcool, însă poliţiştii nu pot preciza deocamdată dacă tânra a fost împinsă sau dacă a fost vorba despre o tentativă de sinucidere sau despre un accident.

Pensiunea la care era cazată tânăra era rezervată în totalitate de un grup de aproximativ 20 de turişti din Republica Moldova, care ar fi urmat să petreacă acolo Crăciunul pe rit vechi.

În prezent, toţi turiştii din pensiune, dar şi personalul sunt audiaţi de poliţişti.

Tânăra de 20 de ani este internată în secţia de neurochirurgie a Spitalului Judeţean Braşov, în comă profundă, cu şanse mici de supravieţuire, potrivit medicilor.

La Sinaia, sunt două societăţi care operează în domeniul transportului pe cablu. Teleferic Prahova SA cere 150 de lei pe un ski-pass valabil pe cele două telecabine, telescaunul care face legătura între Cota 1.400 şi Cota 2.000, precum şi cel din Valea Dorului. Cartela este valabilă şi pe pârtiile din Predeal. Transport Urban are telescaunul din Valea Soarelui, telegondola şi un baby-ski. Societatea aparţine Consiliului Local. Ski-pass-ul pentru o zi costă 120 de lei. La Azuga încă nu au fost puse în vânzare cartele de o zi, dar Romenergo intenţionează să le comercializeze la preţul de 140 de lei. Pentru că vor să redevină staţiunea numărul unu în România, cei din Poiana Braşov intenţionează să vândă ski-pass-ul de o zi cu 125 lei.

Pârtia Kalinderu din Buşteni este cea mai scumpă din lume. Şi nu se schiază pe cristale Swarovski, ci pe zăpadă artificială. Un ski-pass valabil toată ziua costă 250 de lei, echivalentul a 80 de dolari. Cu aceeaşi sumă, la Whistler, în Canada, poţi cumpăra o cartelă valabilă pe toate instalaţiile din staţiune. Staţiunea canadiană deţine 3.280 de hectare de pârtii, în vreme ce la Buşteni sunt doar 13 hectare. Asta înseamnă că cei care ajung la Kalinderu plătesc 6,15 dolari pentru fiecare hectar de pârtie, în vreme ce canadienii, săracii de ei, dau numai doi cenţi pentru fiecare hectar acoperit cu zăpadă. Practic, la Buşteni este de peste 300 de ori mai scump decât la Whistler. “Noi considerăm că preţurile sunt justificate, din moment ce producerea de zăpadă artificială şi instalaţia de nocturnă costă bani. La Poiana Braşov costă 125 de lei ziua de schi, dar cine a fost acolo s-a întors cu echipamentul distrus. La noi se schiază pe zăpadă, nu pe pietre. Preţul este absolut normal dacă ţinem cont de condiţiiile pe care le avem”, a declarat Ion Vasilescu, administratorul pârtiilor din Buşteni.

În ciuda lucrărilor din vara anului trecut, când a mai fost amenajată o pârtie şi s-a construit o instalaţie de nocturnă pentru vechea pistă, preţurile nu se justifică. Poiana Braşov are acum 60 de hectare de pârtie, iar ski-pass-ul va fi numai 125 de lei. Un preţ absolut decent, chiar dacă ascunde dorinţa braşovenilor de a atrage cât mai mulţi turişti în noul domeniul schiabil.

Situaţia de la Buşteni a fost semnalată şi de către www.derdelus.ro, site-ul numărul 1 în România în ceea ce priveşte informaţiile legate de starea pârtiilor.

Peste 2.500 de turişti petrec a doua zi a anului pe pârtiile din staţiunile de pe Valea Prahovei, aceştia dându-se cu schiurile, cu snowboard-ul sau cu sania.

Peste 2.500 de turişti au ales să petreacă a doua zi a noului an pe pârtiile din staţiunile de pe Valea Prahovei.

Astfel, în staţiunea Azuga se află pe pârtii peste o mie de persoane, iar instalaţiile de transport pe cablu funcţionează normal, a declarat Alexandru Bârţoiu, de la Salvamont Azuga.

Alte peste 500 de persoane se află pe pârtia Kalinderu din staţiunea Buşteni, unde stratul de zăpadă artificială măsoară 35 de centimetri. Unii dintre turişti schiază sau se dau cu sania ori cu snowboard-ul, în timp ce alţii au intrat în parcul de distracţii amenajat în apropierea pârtiei, a declarat şeful de instalaţie de la Kalinderu, Mihai Dobre.

În staţiunea Sinaia nu se schiază în condiţii bune, însă aproximativ o mie de persoane se află, luni, pe pârtiile din zona Valea Dorului, la 2.000 de metri altitudine, în Masivul Bcuegi.

Reprezentanţii Salvamont Sinaia au declarat că telecabina care urcă până pe domeniul schiabil circulă în condiţii normale, iar fiecare cabină care ajunge sus pe munte este plină cu turişti.

Mulţi dintre aceştia urcă pe munte nu pentru a schia, ci pentru a se plimba.

Peste 15.000 de turişti au petrecut Revelionul în staţiunile de pe Valea Prahovei, gradul de ocupare a locurilor de cazare din staţiunile montane fiind de sută la sută.

Doi turişti din Bucureşti, un tânăr de 24 de ani şi mama lui, care s-au rătăcit, duminică seară, în Munţii Bucegi, şi au rămas blocaţi, au fost recuperaţi în noaptea de duminică spre luni, în urma unei acţiuni care a durat şapte ore şi la care au participat 12 salvamontişti şi jandarmi montani.

Potrivit şefului Serviciului Salvamont Buşteni, Gheorghe Haiduc, 12 salvamontişti şi jandarmi montani din Buşteni, judeţul Prahova, au participat, în noaptea de duminică spre luni la acţiunea de recuperare a doi turişti care duminică au urcat în Masivul Bucegi şi care s-au rătăcit, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Acţiunea de salvare a început duminică seară, când cei doi au sunat la Serviciul de urgenţă 112 şi au spus că se află pe munte, dar nu pot da detalii despre locul în care au rămas blocaţi.

Salvatorii montani i-au căutat timp de mai multe ore, iar în final i-au reperat pe turişti după ce aceştia au făcut focul în pădure.

Cei doi erau neechipaţi corespunzător, însă starea lor de sănătate era bună.

Ei au fost duşi în staţiunea prahoveană Buşteni în jurul orei 3.00. Şeful Salvamont Buşteni a precizat că focul făcut de cei doi în pădure s-a stins întrucât pe munte a plouat.

Astazi, la Ostersund – Suedia, romanca Eva Tofalvi a luat startul in sezonul 2011-2012. Debutul sportivei antrenate de catre Marton Simon a fost unul cat se poate de fericit. Biatlonista din tara noastra s-a clasat pe locul al doilea in proba de Sprint 7,5 km. Ea a gresit tinta o singura data sI a terminat la 26,1 secunde in spatele finlandezei Kaisa Makarainen, castigatoarea concursului.

“M-am simtit excelent, chiar daca a nins foarte mult astazi sI zapada a fost foarte grea. Am avut multe probleme in ultima perioada, dar prin rezultatul de astazi am demonstrat ca nu e cazul sa ma retrag. Urmeaza un sezon foarte greu in Cupa Mondiala. Sper din tot sufletul sa castig cat mai multe puncte” a declarat sportiva de la Sport Club Miercurea Ciuc.

Sezonul acesta se anunta unul foarte greu pentru lotul national de biatlon. Cupa IBU a inceput in acest week-end in Scandinavia, iar romanii au alergat pentru a prinde un loc in Cupa Mondiala.

Luminita Piscoran si Stefan Gavrila au obtinut calificarea si vor concura in Cupa Mondiala alaturi de Reka Ferencz si Eva Tofalvi. Orsolya Tofalvi, Roland Gerbacea si Remus Faur vor avea de tras in Cupa IBU.

Seceta din ultimele luni nu afecteaza doar agricultura, ci si turismul montan. Administratorii partiilor si cei ai instalatiilor de transport pe cablu sunt foarte ingrijorati in aceasta perioada din cauza faptului ca ninsorile intarzie sa apara.

Vestile meteorologilor nu sunt deloc bune pentru perioada ce urmeaza. Cel putin pana la 5 decembrie nu vor exista ninsori care sa duca la deschiderea sezonului de schi. Fericiti nu sunt nici cei care dispun de tunuri care produc zapada artificiala. Din cauza secetei, izvoarele care alimenteaza lacurile de acumulare fie au secat, fie au un debit foarte scazut.

Cei mai optimisti sunt cei de la Baile Harghita, acolo unde, in aceasta dimineata, a fost pornita instalatia de zapada artificiala. Localnicii spera ca pana la sfarsitul saptamanii viitoare sa poate deschide partia destinata incepatorilor. Zapada artificiala mai exista la Azuga – Prahova si la Cavnic – Maramures. Din cauza secetei, sunt probleme serioase la Suior, Straja si in Poiana Brasov.

n demersurile legale de a proteja acest bun public, Primariei orasului Sinaia s-au alaturat astazi aproximativ 500 de sinaieni care au venit sa protesteze la cea de a doua actiune de executare a telegondolei. Executarea fusese programata pentru ora 10,00, dar executorul si firma de leasing nu s-au mai prezentat ca urmare a suspendarii executarii silite de catre Judecatoria Sinaia.

«Dragostea pe care au aratat-o astazi cei 500 de sinaieni pentru orasul nostru, prin actiunea lor de protest, imi da si mai multa forta in aceasta adevarata lupta contra grupului de interese care actionează in mod coordonat impotriva comunitatii locale. Nu vom renunta, vom lupta in continuare, justitia ne-a dat deja un prim castig de cauza, iar acest bun public-telegondola, este si trebuie sa ramana al orasului. Vom depasi problemele legate de acte si vom deschide acest sezon de iarna cu telegondola in stare de functionare. » Vlad Oprea, Primarul orasului Sinaia.

Totodata, Primaria orasului Sinaia se confrunta cu un caz fara precedent. Ieri, Prefectul judetului Prahova, Adrian Dobre, in loc sa fie de partea autoritatii locale si sa sustina ca telegondola sa ramana in proprietatea orasului, s-a constitui in « avocatul » firmei de leasing. Acesta a declarat in interventia sa din emisiunea «Concret» difuzata de postul Prahova TV ca a solicitat informatii din partea institutiilor statului cu privire la motivele esuarii actiunii de executare silita, din data de 18 noiembrie, ca urmare a sesizarii primite din partea unui deputat si a firmei de leasing.

In prezent, Telegondola Sinaia este achitata integral, ultima rata de leasing a fost platita, in avans, termenul de plata fiind 30 noiembrie 2011. Astfel, ca urmare a achitarii integrale a instalatiei Primaria orasului Sinaia a solicitat societatii de leasing, trecerea telegondolei in proprietatea sa.

Autorităţile locale au realizat faptul că tot turismul braşovean este dependent de Masivul Postăvaru. Astfel, s-au făcut investiţii prin care în Poiana Braşov vor fi montate până la începutul sezonului de schi două telescaune. |n plus, staţiunea braşoveană va avea cea mai mare instalţaie de zăpadă artificială din ţară. Banii provin de la Ministerul Dezvoltării Durabile şi Turismului.
Scopul extinderii domeniului schiabil îl reprezintă eliminarea aglomerărilor de pe pârtii, cele mai suprasolicitate fiind Drumul Roşu şi Sulinar. Se mai urmăreşte lăţirea pistelor şi “îndulcirea” zonelor periculoase. Montarea instalaţiei de zăpadă artificială are ca scop nu doar garantarea sezonului de schi, ci şi prelungirea acestuia. De asemenea, vor fi “desenate” pârtii noi şi realizate bretele de legătură cu cele existente în clipa de faţă.

În Platoul Ruia a fost amenajat un lac artificial cu o capacitate de stocare de 120.000 de metri cubi de apa, iar în imediata apropiere va exista o staţie de pompare. Lungimea totală a instalaţiei de zăpadă artificială va fi de 18 kilometri.
Specialiştii susţin că, în Masivul Postăvaru, pentru înzăpezirea unui hectar de pârtie cu un strat de 35 de centimetri de zăpadă ar fi nevoie de 1.500 de metri cubi de apă. Pentru “corecturi” ar mai fi necesari cam 1.300 de metri cubi de apă la hectar. |nzăpezirea totală a domeniului schiabil nu ar trebui să dureze mai mult de 70 de ore. Prioritate vor avea întotdeauna pârtiile Sulinar şi Drumul Roşu. Totalul arealului ce va fi înzăpezit artificial ajunge la 60 de hectare. Cea mai mare suprafaţă o ocupă pârtia Lupului, cu 13,8 hectare. Kanzel, cea mai dificilă pistă din Poiana Braşov, nu va avea instalaţie de zăpadă artificială şi nici nu va fi reabilitată. Lacul din Platoul Ruia va avea o suprafaţă de 14.000 de metri pătraţi, adâncimea maximă fiind de 13 metri. La capacitate maximă, instalaţia de zăpadă artificială din Poiana Braşov va consuma 900 de metri cubi de apă pe oră. |n partea superioară a domeniului schiabil vor exista tunuri mobile, foarte uşor de manevrat. Lăncile vor fi montate în zonele abrupte, acolo unde tunurile ar fi greu de manevrat. |n total, Masivul Postăvaru va avea 236 de lănci, 46 de tunuri şi 9 utilaje hibrid.
Pârtia Lupului, cea care era cândva “emblema” staţiunii braşovene, a fost reabilitată în partea de jos pentru a permite turiştilor să poată face coborâri complete, până jos, la baza muntelui. De asemenea, partea din Sulinar numită Canal a fost lărgită cu 6 metri. |n plus, din această pistă va exista o bretea de legătură care va duce în vârful pârtiei Bradul. Drumul Roşu a fost lărgit atât în bucata ce coboară de la Telecabina Kanzel până la staţia superioară a telegondolei, dar şi de la Cabana Postăvaru până în Platoul Ruia. Lucrări de reabilitare s-au efectuat şi pe pârtia Subteleferic. Constructorul, firma Vectra, s-a angajat să elimine şi pietrele care i-au speriat pe turişti până acum.
De pe pârtia Lupului, turiştii vor putea ajunge şi la staţia inferioară a telescaunului Ruia printr-o bretea de legătură. De la staţia superioară a telescaunului Lupului va fi amenajată o pârtie care va ajunge până jos, la staţia de îmbarcare a telegondolei Postăvaru Express. Din Drumul Roşu va exista încă o pistă nouă, care va ajunge până la staţia inferioară a telescaunului Lupului. Practic, schiorii care nu se simt în stare să coboare pârtia Lupului, vor avea la dispoziţie o variantă ocolitoare, mult mai “dulce” şi mai lungă. Drumul care face legătura între staţia superioară a telegondolei şi pârtia Lupului a fost lărgit. Pentru că suprafaţa schiabilă va creşte în mod evident, vor fi achiziţionate cinci maşini de bătut zăpada.
Telescaunul Ruia este debraiabil, cu 6 locuri, şi are staţia inferioară mai jos de Poieniţa Cristian. Capacitatea de transport va fi de 2.400 de persoane pe oră. Telescaunul Lupului va fi unul fix, cu 4 locuri, urmând să transporte 1.600 de turişti într-o oră.

Dintr-un contract de 7,6 milioane de euro, mai era de achitat o rată de 300.000 de euro, care trebuia plătită în iunie. Rata nu a putut fi plătită pentru că telegondola nu a avut încasări în ultima perioadă, în condiţiile în care de regulă are, în medie, încasări de 200.000 de lei“, declară primarul oraşului Sinaia, Vlad Oprea.

În urma unei licitaţii publice câştigată de grupul de firme Dunărea, la data de 20 decembrie 2006, a fost semnat contractul de leasing financiar pentru achiziţionarea unei telegondole “la cheie”. Inaugurată în decembrie 2007, telegondola, care face legătura între cota 1000 şi cota 1400, a avut la început probleme ca urmare a lipsei certificatului Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat (ISCIR).

Acum, Primăria susţine că din luna mai I.S.C.I.R nu a mai prelungit autorizaţia de funcţionare a telegondolei, acuzând faptul că Dunărea IFN S.A. nu a luat nici o măsură de remediere a alunecării stalpului 6, aşa cum I.S.C.I.R. recomandase. Telegondola nu a mai funcţionat, iar SC Transport Urban Sinaia S.R.L, care exploatează instalaţia, a notificat lipsa încasărilor şi pierderile înregistrate către Dunarea IFN S.A considerând că aceasta este direct răspunzătoare în calitate de proprietar-locator al instalaţiei.

“În urma prelungirii nejustificate a lucrărilor, în septembrie 2011, SC Transport Urban Sinaia S.R.L a convocat Dunărea IFN S.A la consiliere prealabilă pentru recuperarea prejudiciului cauzat de nefuncţionarea instalaţiei. Ulterior, Dunărea IFN S.A. a emis o notificare de reziliere unilaterală a contractului pentru neplata ratei aferente lunii iunie 2011 la care SC Transport Urban SRL a răspuns prin respingerea declaraţiei de reziliere a contractului motivând refuzul la plata facturilor emise în temeiul exceptiei de neexecutare a contractului”, mai susţin autorităţile locale.

În 25 octombrie 2011, autorităţile locale din Sinaia au primit o adresă prin care Dunărea IFN S.A anunţa rezilierea contractului de leasing şi începerea executării silite a debitului urmărit, ca urmare a întârzierii SC Transport Urban Sinaia S.R.L cu 90 de zile la plata ratei de leasing.

Săptămâna trecută, prefectul judeţului Prahova, Adrian Dobre, acuza autorităţile locale din Sinaia că, după ce au pltătit deja şase milioane de euro, nu au achitat ultimele rate aferente contractului de leasing prin care a fost cumpărată telegondola, pierzând astfel telegondola în favoarea firmei de leasing care a finanţat cumpărarea instalaţiei.

“În momentul de faţă, există, printr-o decizie a instanţei, o rezoluţie prin care primăria este obligată să predea firmei de leasing această instalaţie, firma de leasing având la ora actuală posibilitatea să o liciteze şi să o vândă unui alt beneficiar. Acest contract se derulează de mai mult de 5 ani. Anul acesta trebuia să se finalizeze, vorbim de ultimele tranşe din acest leasing. S-au achitat de către Primărie aproximativ 6 milioane de euro dintr-un contract de aproape şapte milioane de euro. Legal, în urma contractului, avea obligaţia să achite până la sfârşit aceste obligaţii, ratele. În conformitate cu contractul, dacă nu îşi îndeplineşte aceste obligaţii, firma de leasing are dreptul de a prelua instalaţia şi a o revinde după trei rate neachitate, după 90 de zile de la data la care primăria şi Urban Sinaia (firma care aparţine consiliului local Sinaia şi care administrează telegondola – n.r.) a sistat plăţile“, declara, în urmă cu mai puţin de o săptămână, prefectul Adrian Dobre.

Prefectul de Prahova anunţa controale ale Corpului de control al Prefecturii, avertizând că, în condiţiile în care se vor constata abateri, rezultatele vor fi trimise “către instituţiile abilitate să ia măsurile în consecinţă”.

Prefectul de Prahova a mai spus că în aceste condiţii se pune problema dacă Primăria Sinaia mai este “capabilă” să ia parte la organizarea Festivalului Olimpic al Tineretului European, care este programat pentru anul 2013 pe Valea Prahovei.

“Primăria a semnat un contract de leasing nefiind atentă la toate clauzele contractului. Acum încearcă, prin diferite adrese, să arunce vina pe altcineva: pe Instituţia Prefectului, pe cetăţenii din Sinaia şi să se exludă din această culpă. Dar, dacă se citeşte contractul, se va observa că Primăria era obligată să facă o serie de lucrări şi să întreţină această instalaţie în bune condiţii de funcţionare, încă de la început”, a mai spus Adrian Dobre.

Acesta a adăugat că, potrivit contractului de finanţare, noua societate care va cumpăra instalaţia are posibilitatea să o demonteze din zona respectivă şi să o ducă în altă zonă, pe cheltuiala Primăriei, a firmei care administra această instalaţie.

“S-ar putea să ne trezim că primăria Sinaia va fi obligată să plătească toate cheltuielile cu delocalizarea instalaţiei şi montarea ei într-o altă zonă. Suntem într-un moment în care nu ştiu dacă primăria va mai putea face ceva”, a mai spus prefectul judeţului Prahova.

La acel moment, primarul Vlad Oprea l-a acuzat pe Adrian Dobre că se poziţionează “de cealaltă parte şi nu de partea autorităţilor locale” şi spunea că autorităţile locale au plătit 95 la sută din valoarea instalaţiei de transport pe cablu, care costat aproximativ 7,5 milioane de euro.

Vlad Oprea a explicat că instalaţia a fost construită de firma Dumărea SA, care are acelaşi acţionar cu firma de leasing Dunărea IFN, care a finanţat cumpărarea telegondolei şi îl acuza pe patronul de la cele două societăţi că, prin tot felul de tertipuri, vrea cu tot dinadinsul să pună mâna pe o instalaţie construită din bani publici.

Marţi, referindu-se la decizia de executare silită, Vlad Oprea califica măsura drept “profund ilegală”.

“Este o măsură profund ilegală, măsura de executare silită a telegondolei în condiţiile în care noi avem mai multe solicitări pe rol, mai multe plângeri şi prin care nu cred că este admis ca o investiţie de peste 8 milioane de euro realizată din bani publici să fie trecută în proprietatea unui privat. Acest lucru poate compromite foarte grav şi iremediabil sezonul de schi de anul acesta, Festivalul olimpic de tineret şi evident este un fapt fără precedent ca un privat să pună mâna pe un bun public de peste 8 milioane de euro. Peste două zile veţi avea executarea silită ce veţi face? Am informat astăzi consiliul local, vom informa şi cetăţenii ca să fie prezenţi acolo pentru că, din punctul nostru de vedere această executare este total ilegală şi n-are nici o legătură cu ce s-a încuviinţat cu dosarul de executare silită”, spune Oprea.

Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, firma de leasing IFN Dunărea SA îi are ca acţionari pe Costin Marian Frâncu, care este şi preşedinte-director general, pe Marilena Eugenia Frâncu şi pe Bogdan Sabin Frâncu. Acelaşi Costin Marian Frâncu este şi asociat în Dunărea SA, firma care a construit telegondola.